1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14

1

Œn luna a opta, Ón anul al doilea al lui Dariu, Cuv‚ntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

2

ÑDomnul S-a m‚niat foarte tare pe părinţii voştri.

3

Spune-le dar: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Œntoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor: şi Mă voi Óntoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor.

4

Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai Ónainte, zic‚nd: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Œntoarceţi-vă de la căile voastre cele rele, de la faptele voastre cele rele! Dar n-au ascultat şi n-au lut aminte la Mine, zice Domnul.î

5

ÑUnde sunt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască veşnic?

6

Totuşi cuvintele Mele şi poruncile pe care le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n-au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s-au Óntors, şi au zis: ÑDomnul oştirilor ne-a făcut cum hotăr‚se să ne facă, după căile şi faptele noastre!î

7

Œn a două zeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Şebat, Ón anul al doilea al lui Dariu, Cuv‚ntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

8

M-am uitat noaptea, şi iată că un om era călare pe un cal roşu, şi stătea Óntre mirţi Óntr-un umbrar; Ón urma lui erau nişte cai roşii, murgi şi albi.

9

Am Óntrebat: ÑCe Ónseamnă caii aceştia, domnul meu?î Şi Óngerul care vorbea cu mine mi-a zis: ÑŒţi voi arăta ce Ónseamnă caii aceştia!î

10

Omul care stătea Óntre mirţi a luat cuv‚ntul şi a zis: ÑAceştia sunt aceia pe care i-a trimis Domnul să cutreiere păm‚ntul!î

11

Şi ei au vorbit Œngerului Domnului, care stătea Óntre mirţi, şi au zis: ÑAm cutreierat păm‚ntul, şi iată că tot păm‚ntul este Ón pace şi liniştit!î

12

Atunci Œngerul Domnului a luat cuv‚ntul, şi a zis: ÑDoamne al oştirilor, p‚nă c‚nd nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe care Te-ai m‚niat Ón aceşti şaptezeci de ani?î

13

Domnul a răspuns cu vorbe bune, cu vorbe de m‚ng‚iere, Óngerului care vorbea cu mine.

14

Şi Óngerul, care vorbea cu mine, mi-a zis: ÑStrigă, şi zi: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Sunt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim şi pentru Sion,

15

şi sunt plin de o mare m‚nie Ómpotriva neamurilor Óng‚mfate; căci Mă m‚niasem numai puţin, dar ele au ajutat spre nenorocire.

16

De aceea aşa vorbeşte Domnul: Mă Óntorc cu Óndurarea către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăşi Ón el, şi funia de măsurat se va Óntinde asupra Ierusalimului.

17

Strigă din nou, şi zi: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: Cetăţile Mele vor avea iarăşi belşug de bunătăţi, Domnul va m‚ng‚ia iarăşi Sionul, va alege iarăşi Ierusalimul.î

18

Am ridicat ochii şi m-am uitat, şi iată că erau patru coarne!

19

Am Óntrebat Óngerul, care vorbea cu mine: ÑCe Ónseamnă coarnele acestea?î Şi el mi-a zis: ÑAcestea sunt coarnele, care au risipit pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul.î

20

Domnul mi-a arătat patru fierari.

21

Eu am Óntrebat: ÑCe vor să facă aceştia?î Şi el a zis: ÑAceştia vin să sperie coarnele care au risipit pe Iuda, de n-a mai putut ridica nimeni capul; fierarii aceştia au venit să sperie, şi să taie coarnele neamurilor care au ridicat cornul Ómpotriva ţării lui Iuda, ca să-i risipească locuitorii.î

© 2018 Дом Молитвы. Христианская Интернет Миссия.